Premieră pe ţară la Opera Maghiară din Cluj: “Dragoste interzisă”

O piesă rar interpretată de operele lumii, semnată de marele compozitor Richard Wagner, va fi montată în premieră pe țară de Opera Maghiară din Cluj. Creată în 1836, ,,Dragoste interzisă” (Das Liebesverbot) este o piesă concepută pentru un libret inspirat din piesa lui William Shakespeare ,,Măsură pentru măsură”. Conducerea Operei Maghiare din Cluj a decis montarea acestei opere şi datorită faptului că 2016 este anul în care se împlinesc 400 de ani de la moartea marelui dramaturg și poet britanic.

Cu viaţa sa tumultuoasă aflată în permanență în căutarea de noi valori, tânărul Richard Wagner lui Friedrich Nietzsche îi apare mai întâi ca un adevărat erou al luptei pentru reînnoirea artei germane. Nu peste mult însă filozoful începe să-l considere un mărunt aventurier incult, un revoluţionar diletant, lamentabil în mediocritatea sa neputincioasă. La rândul nostru, ştim foarte bine, că în realitate tânărul compozitor, chiar şi prin primele sale lucrări dădea dovada unei erudiţii remarcabile, unui avânt creator excepţional, luându-se înaintea lui Gioachino Rossini, cel mai apreciat autor de opere al acelor timpuri.

După ,,epoca Rossini”, de altfel, drumul triumfător al muzicii de operă se împarte în două: primul fiind varianta fastuoasă ales de Jacques Offenbach, cu melodicitatea sa dulceagă, de placul consumerismului burghez. Wagner a ales un drum mai anevoios, de mare granduoare şi de strălucit rafinament artistic. (Trebuie subliniat aici că modelul reprezentat de Giuseppe Verdi, cu diapazonul său sentimental şi cu orizontul său axiologic romantico-liberal nu mai era pe placul elitei muzicale europene, sedusă treptat de impunătorul mitologizm şi psihologism wagnerian.)

Opera ,,Dragoste interzisă” (Das Liebesverbot, 1836) este deci o operă de tinereţe a lui Richard Wagner, în care îndrăgostiţii sunt persecutaţi de un tiran ambiţios şi făţarnic, care râvneşte la o împlinire sexuală forţată şi nemeritată. Până la urmă tinerii reuşesc să se debaraseze de pofticiosul crud şi nemernic, care-şi primeşte răsplata cuvenită. Muzica este profund inovatoare (mai ales în structurarea plină de virtuozitate a temporalităţii), care ne reaminteşte deja  prodigioasa-i creativitate ulterioară a autorului.