Un spectacol extraordinar: “Tosca” revine la Opera Română

Opera Națională Română din Cluj-Napoca are deosebita plăcere de a vă invita duminică, 19 aprilie, ora 18.30, la o nouă reprezentație a celei mai noi și strălucitoare puneri în scenă a capodoperei TOSCA, de Giacomo Puccini,  un spectacolul monumental, înțesat cu dramatism, iubiri mistuitoare și năzuințe revoluționare.

O operă considerată desăvârșită, ”Tosca”, a fost readusă pe scena Operei clujene, după o absență de patru ani, fiind îndelung așteptată și aplaudată de publicul meloman cu ocazia recentei montări în regie nouă a regizorului Dan Lupea, prezentată pe data de 11 ianuarie 2015.   

Montarea în regie nouă onorează creația pucciniană, reușind să surprindă aspecte artistice veriste, neaccentuate până în prezent. Noul spectacol readuce în fața publicului fascinația faptelor istorice prezentate autentic, spectacolul fiind o îmbinare armonioasă a libretului și muzicii cu spațiul, timpul și personajele sale, insuflate cu trăire reală. Opera italiană în trei acte, prezentată în premieră mondială în urmă cu 115 ani, pe scena Teatrului Constanzi din Roma,  a fost realizată de compozitorul Giacomo Puccini la cererea Familiei Regale italiene, din dorința de a onora victoria lui Napoleon Bonaparte în bătălia de la Marengo, din anul 1800.  Regia artistică surprinde momentul istoric cu inspirație în cele trei acte ale operei, ce plasează spectatorii în trei locații legendare: Biserica Sant’Andrea della Valle, temnița Palatului Farnese și Castelul Sant Angelo.

Noua reprezentație a creației italiene va impresiona și datorită unei distribuții de primă clasă, care a strălucit și la spectacolul-premieră: soprana Carmen Gurban, în rolul Florei Tosca, tenorul Sorin Lupu, în rolul eroului Mario Cavaradossi, baritonul Oleg Ionese, în rolul Baronului Scarpia, Beniamin Pop, Florin Sâmpelean, Ioan David, Horațiu Ruști, Ion Stancu, Narcis Iustin Ianau (invitat), acompaniați de Orchestra Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, aflată sub bagheta distinsului dirijor Horváth József. Regia artistică, luminile și scenografia sunt semnate de regizorul Dan Lupea, într-o adaptare scenografică după Andrei Șchiopu.

”Tosca” este o operă în trei acte de Giacomo Puccini, după libretul semnat de Luigi Illica și Giuseppe Giacosa. La baza acestora stă creația dramaturgului  Victorien Sardou, ”La Tosca”, bazată pe întâmplări și personaje reale.

Acțiunea operei în trei acte este plasată în Roma anului 1800, unde fostul consul al republicii romane, Cesare Angelotti, evadează din închisoare și se refugiază în capela familiei Attavanti. În lăcaș intră și pictorul Mario Cavaradossi, angajat să lucreze la portretul Mariei Magdalena. Recunoscându-l ca și vechi simpatizant politic, Angelotti iese din ascunzătoare și îi explică situația riscantă în care se află. Conversația este, însă, întreruptă de sosirea cântăreței Flora Tosca, iubita pictorului, care pătrunde bănuitoare în biserică, auzind pașii în fugă ai consulului. Tosca se teme de o posibilă rivală, însă pictorul o liniștește tandru, iar după plecarea ei Cavaradossi părăsește grăbit biserica alături de Mario, în zgomotul salvelor de tun care-i anunță evadarea.  Baronul Scarpia, șeful poliției, sosește la ascunzătoarea fugarului unde descoperă câteva indicii: coșul cu merinde al lui Cavaradossi golit de consulul evadat, evantaiul rătăcit al marchizei Attavanti, sora sa, pictura asemănătoare acesteia – toate îl determină pe Scarpia să facă o legătură între fugar și pictor. Evantaiul marchizei îi este arătat și lui Tosca, pentru care Scarpia nutrește o pasiune veche, cu intenția de a-i stârni gelozia și ura față de iubitul său.

Actul al II-lea surprinde arestarea lui Mario Cavaradossi, a cărui vilă a fost percheziționată fără a se găsi vreun indiciu despre consulul evadat. Pictorul este torturat la comanda lui Scarpia, însă refuză să divulge adevărul despre prietenul său. Tosca, însă, îngrozită de urletele iubitului său, dezvăluie noua ascunzătoare a fugarului. Tot aceasta, pentru a-l scăpa pe Mario de la moarte, acceptă să i se dăruiască lui Scarpia, în schimbul unui permis de liberă trecere pentru ea și pictor. În mare agitație, agenții anunță sinuciderea lui Angelotti. La rândul său, Scarpia își găsește și el sfărșitul când se apropie pătimaș de Tosca, iar aceasta îl străpunge mortal cu un pumnal, fugind cu permisul obținut.

Actul al III-lea debutează imaginea plină de speranță a Florei, care îi aduce lui Mario vestea morții lui Scarpia și a permisului de liberă trecere care le va permite fuga după execuția regizată cu gloanțe oarbe. Momentul ”execuției” este urmărit de Tosca din depărtare, care se apropie de iubit după plecarea soldaților. Imaginea este una sfâșietoare: trupul lui Mario este unul inert și străpuns de gloanțe reale: Scarpia mințise iar execuția a fost una reală. Floria Tosca, cuprinsă de disperare, fuge și se aruncă de pe zidurile înalte ale închisorii, lasându-i în urmă pe agenții veniți să o aresteze pentru uciderea șefului lor.