Minutul de poezie: Ion Minulescu

Poetul Ion Minulescu, reprezentant al simbolismului românesc, s-a născut la Bucureşti, în noaptea de 6 spre 7 ianuarie a anului 1881. A debutat în 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan, în revista „Povestea vorbei”.
În decursul vieţii, a scris poezii, proză, piese de teatru şi cronici dramatice. A publicat numeroase volume, precum „Romanţe pentru mai târziu” (1908), „De vorbă cu mine însumi” (1913), „Nu sunt ce par a fi” (1936).
S-a stins din viaţă în 1944, în urma unui stop cardiac, şi a fost înmormântat la Cimitirul Bellu.

Ecce homo (Din volumul De vorbă cu mine însumi – 1913)

Eu sunt o-mperechere de straniu
Şi comun,
De aiurări de clopot
Şi frământări de clape –
În suflet port tristeţea planetelor ce-apun,
Şi-n cântece, tumultul căderilor de ape…

Eu sunt o armonie de proză
Şi de vers,
De crime
Şi idile,
De artă
Şi eres –
În craniu port Imensul, stăpân pe Univers,
Şi-n vers, voinţa celui din urmă Ne’nţeles!…

„Celei care pleacă” (Din volumul Romanţe pentru mai târziu, 1908)

Tu crezi c-a fost iubire-adevărată…
Eu cred c-a fost o scurtă nebunie…
Dar ce anume-a fost,
Ce-am vrut să fie
Noi nu vom şti-o poate niciodată…

A fost un vis trăit pe-un ţărm de mare.
Un cântec trist, adus din alte ţări
De nişte pasări albe – călătoare
Pe-albastrul răzvrătit al altor mări
Un cântec trist, adus de marinarii
Sosiţi din Boston,
Norfolk
Şi New York,
Un cântec trist, ce-l cântă-ades pescarii
Când pleacă-n larg şi nu se mai întorc.
Şi-a fost refrenul unor triolete
Cu care-alt’dată un poet din Nord,
Pe marginile albului fiord,
Cerşea iubirea blondelor cochete…

A fost un vis,
Un vers,
O melodie,
Ce n-am cântat-o, poate, niciodată…
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Tu crezi c-a fost iubire-adevărată?…
Eu cred c-a fost o scurtă nebunie!